Ziua soare să nu aibă, să nu aibă noaptea stele,
Fără flori să fie câmpuri, codrul fără păsărele,
Râul să n-aibă pornire și uscat fără de milă,
Un poet să n-aibă muză, fără gând și fără liră.

O iubire fără lacrimi - lacrimi blânde, de durere,
O credința fără Zeul, Zeul fără de putere,
Cerul să n-aibă pământul și pământul fără cer,
O femeie fără farmec, fără taine și mister.

Un mormânt neplâns de nimeni - fără lacrimile-amare,
O copilă fără nume, fără gingașa-i strâmbare,
Anul fără de decembre, fără mai și făr’ de-april,
Un părinte făr’ iubire fața de al său copil…

Ce ar fi atuncea, dragă, de s-ar întâmpla acestea?
Nu ar exista nimic!… (viața e? ea nu mai este!)
Eu la fel fără de tine-n viața n-am ce căuta,
Ca izvorul fără apă, ca fântâna ce usca!