Mă numesc Giani
Iar pe iubita mea o cheamă Gina.
O fată mai frumoasă ca lumina
Ce pătrunde toamna printre crengi de castani.

O iubesc enorm că este foarte dulce
Precum o zână ce zboară să se culce
Făcându-mi inima să mi se zbată
Crezând că n-am să o mai văd vreodată.


Ea mă dorește tot atât de mult
Că-s băiat bun și știu să o ascult
Dar totuși mai lipsește ceva
Și-aș da orice să mă ajute cineva.

Să distrug bariera ce se află-ntre noi
Să stăm îmbrațișati pe perne moi
Distanța să o spargem amândoi
Iar suferința s-o aruncăm la gunoi.