Ce tristă nimereală…

cutiE cu lucruri de-a valma
țeavă de plastic
destinația
urme „sensibile” de suflet
lepădarea
pătrundere
inițiala confuză dorință
răspuns premeditat pe deplin
neputinței
zâmbetul tâmp
IRONIE
AUTOIRONIE
postpostpost…PROSTmodernism
și peste toată această impostură
Lucian Blaga
„Mut ca o lebădă”,
Leoaica
Mersul
Așteptarea pasului greșit
Care „cum nu vii tu, Þepeș doamne(!)...”
stilul
omul… neomul…
Pasul
mult căutat,
mult tatonat,
mult „un pas greșit să văd, sau o alunecare... ”
Blaga,
Eminesu,
Nichita
noi
o simplă ordine alfabetică...