numele stelei

Toate-n lume, au un nume
Mai sonor sau mai banal,
Ce persoanele separă,
Pe criteriul nominal.
Iar, identitatea-n sine
Dintre numele la fel,
Se imprimă-n fiecare,
Purtând spiritul cu el.

Unul, e Matei Corvinul
Matei sfântul, e ascet
Altul e, Mihai Viteazul
Eminescu e poet
Nume de Mihai, sunt multe
Și mai multe de Matei
Doar prin fapte și prin vorbe
Ce sunt ei,sunt numai ei.

E-ul omenesc, în sine
Cu identitatea-n nume
Personalizează trupul
Inima și mintea-n lume.
Apoi, poartă către stele
Sufletul când ,părăsit
Trupul în pământ ajunge,
Omul însă, n-a pierit.

Numele i-l poartă steaua
Ce de jos el o privea
Și știa,că ea-l așteaptă
Numele ca să i-l dea.
Căci sunt stele, fără nume
Când senin e,cerul plin
Creaturi ale răbdării,
N-e așteaptă să venim.

După lunga despărțire
Să ne reunim, în Crez
Să le punem, câte-un nume
Să le ducem, un botez
Noi, cernuți din praf de stele
Și alcătuiți, în om
ÃŽnapoi venim, cu nume
Ori de floare, ori de pom.

Și putem striga pe nume
Stelele din cer văzând
Cunoștințele comune
Cu destine, de pământ.
Să comunicăm cu cerul
Voia omului să fie,
Nu numai aici pe Terra
Peste tot, în galaxie.