Refren de pasăre în nopatea plină de culoare
Răsună-n plopi vibrând spre stele,
Întind o mână tremurândă-n depărtare
Și scotocesc printre păduri și mierle.

Răsar poieni din gândurile-mi de cristal
Ce-s așternute-n zări precum o boare,
Te regăsesc aici, adus aprape de un val
Și-o Lună argintie, pură, plină de visare.

Te-am invocat încet, când nici nu m-am născut,
Plimbam iubirea-n străbunici, printre lipanii verzi,
În alte vieți m-ai tot privit în taină și-ai tăcut,
Cerșind destinului o zi, în care să mă pierzi.