Trupul tău și-a întins granițele
pînă dincolo de cer;

de aceea fiecare celulă a mea
își caută printre stele
celula pereche,
de aceea printre sînii tăi
luna își plimbă cocorii
învătîndu-i încotro e primăvara;

uneori,
pe sticla soioasă a singurătății
îmi desenezi de dincolo de lume
un zîmbet
și-atunci pot îmbrățișa în cuvinte
urmele tale,
care sunt îngeri
cu aripi de iarbă tînără