|
agonia espanol v3 |
Agonia.Net | Reglas | Mission | Contacto | Regístrate | ||||
|
|
| |||||
| Artículo Comunidades Concurso Ensayo Multimedia Personales Poemas Presa Prosa _QUOTE Guión Especial Técnica literaria | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Tierra baldía Contacto |
Los comentarios de los miembros
Visualizaciones: 3180
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-05-17 | [Este texto, tienes que leerlo en romana] |
Umbra lumînării
se desface în milioane de omuleți. Uneori scriu poeme proaste. Poate chiar bune. Aprind un chibrit din buzunarul în care odată mi-a încăput cerul, ridic foile ca pe-un prunc la botez și le dau foc. Cîndva, oamenii n-au știut să moară, oamenii nu erau răi, oamenii c h i a r erau Frumoși. Ploaia cădea atunci să ude pămîntul și nu intra niciodată în mine. Demult, cerul mi-a crăpat în sînge. Cînd aprind lumina, numele meu e un criminal. Oamenii nu mai sunt buni și nici măcar frumoși. Oamenii mor și c h i a r le place s-o facă ca și cum asta ar însemna viață. Nimeni nu se mai rușinează să moară. Azi scriu mai bine, dar eu n-am scris niciodată oameni. Mi-ar plăcea să-i inventez altfel decît sunt, s-aprind un chibrit și să-i înfieze lumina, dar nu e așa. Hîrtia pe care scriu e o plantă carnivoră - de fiecare dată își cască gura să îi înghită.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| La casa de la literatura | |||||||||
La reproducción de cualquier texto que pertenece al portal sin nuestro permiso està estrictamente prohibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Política de publicación et confidencialidad