știi cum ești tu?

ca o moarte!



o moarte care nu mai vine să mă ia

să mă poarte cu ea acolo departe

te tot aștept cu zilele îndesate-n sac

pregătit de marea călătorie

pentru drumul ăsta învechit de așteptări

mi-am cumpărat tălpi noi

nesărutate încă de buzele pământului

mă gâdila deja gândul

ideea și (cu)vântul

șuierând printre coastele mele uscate

a pustiu