Suntem orbi sau nu-nțelegem
Ce-am ajuns și cum trăim
Și nicicum nu vrem s-o dregem
Să nu ne mai chinuim

Dar suntem mereu fuduli
De nu ne-ajungi cu prăjina
Însă și foarte creduli
Pacăliți întotdeauna

Și la patru ani odată
Noi în loc să ne trezim
Mai facem iar una lată
Ca apoi să suferim

Că-i de vină miopia
De la noi de pe retină
De aceea sărăcia
Pe la noi pe-aici mișună

Și de nu ridicăm vălul
De minciuni și de-abureală
Ce ni l-a pus „marinerul”
Vom trăi-n orbecăială

Adică pe bâjbâite
Fără nici un viitor
Și mințiți ca mai-nainte
De „piratul dictator”