Se pune-o umbră pe întuneric, în întuneric...
Un mijloc de coloană, ce sună răsturnat
Se-agață falnic, pașnic și geme ne-ncetat:
,,O suflete pereche, ce stați acolo jos
Zăcând în ale transei, iubirii joc frumos?
Veniți de luați aminte--la cine este zeu,
La cel care conduce--la cel ce este rau!''

Sunt umbra-a vieții vii și-a celei moarte,
sunt sunete de jale, ce cad între eroi
sunt umbra-a vorbei ce ne-nșeală
sunt cel ce tot vorbește, sunt mort...iar ea ma scoală.