Ne inspiră Muze atât de diferite.
Peste unii trece valul de supărare,
Peste mine trec visele-mi iubite
Și uite e drept că pe fiecare
Ne inspiră Muze atât de diferite.

Ce-a vrut să spună oare poetul?
Ce-a simțit, ce-a gândit, poate.
Nu știu cum e la alții sufletul
Dar la mine se află în libertate;
Ce-a vrut să spună oare poetul?

Nu-i poți pretinde să nu mai scrie
Soluția este să nu-l mai citești
Și să nu mai diseci tu orice poezie.
Chiar de în el prea des te recunoști,
Nu-i poți pretinde să nu mai scrie.

Nici poetul și nici poezia nu au vină
Acolo unde scrisul este o cerință
E drumul personal spre sine și lumină
Nu poate fi cenzurată această credință.
Nici poetul și nici poezia nu au vină.