Ei desenează cu sare
pe marginea rănii
și-n buzunar le zornăie Iuda.
Ce dacă e abrupt întuneric?
Nu trebuie să aprindem lumina,
pe comutator scrie limpede "nu atingeți!"
"doar în caz de urgență".

Sărutul se decojește încet,
lepra își târâie-n drum piciorul căzut,
Cel plin de sânge e ținta perfectă,
îl pot scuipa drept între ochi, fericiți,
îl pot scuipa drept în gură
fără să pățească nimic.

Dacă ar avea o mie de mâini
s-ar găsi rapid o mie de cuie.
Te simți răzbunat,
o bilă de plumb i-a rămas înfiptă în carne.

și pietrele crapă.

E mult prea târziu,
femeia soldatului ce câștigase la sorți
aruncă pe buza fântânii
haina murdară
și pleacă

și nu vede

din zdrențele ei
se preling în apa ascunsă
nu fire de sânge
ci stoluri de lumini.