În țara unde plouă ziua toată,
iar noaptea curge dens și monoton,
eu te sorbesc, iubită ambetată,
ca pe o sticlă de-Alexandrion,

eu te mănânc din ochi la zona plată,
pe unde-ți crește tufă de-anason
și-ți curge mierea mai înmiresmată
decât în Piața Mare la bidon,

eu te așa și aia și-ți dau roată
în zbor, da’ tu mă iei de eleron
și mă trântești, cu nasu’, înc-o dată,
în câte-o baltă cu piramidon...

Te-aud, prin vis: - Puiuț, nici o scofală
nu faci dacă nu scapi de fierbințeală!