Peste deal, toamna își sună,
Clopoțeii arămii,
Frunze în grămezi adună,
Þesând covorașe, mii.
.
Ascunși, părând fără viață,
Greierașii amurțiți,
Tremură sub brumi, ori ceață,
Ologiți și amețiți.
.
-Ce faci toamnă? tot îngaimă
Buburuzul. Ești o rea!
Nu am pantaloni și haină,
N-am cu ce mă îmbrăca!
.
Sare și musca cu gura,
Numind-o "Potrivnică",
-Parcă ți-ai presura ura,
Să ajung o schimnică?
.
Aplecați ca-n rugăciune,
Spinii triști oftează,
Au sperat într-o minune,
Azi îngenunchează.
.
Au mai șușotit o vreme,
Vreo trei pițigoi:
-Fără sobă, fără lemne,
Va fi vai de noi!
.
Deodată-n hoinăreală,
Vântul ager "brici",
Din frunze făcu urzeală,
Pentru păturici!