a trecut iată și ultima duminică din octombrie,
e luni, e soare, cald, scriu poemul acesta
în centrul orașului, înconjurat de mii de zgomote,
tocuri, vorbe, râsete, tuse, totul adevărat,
copiii bat mingea în amfiteatrul în aer liber,
am aflat c-ai venit, te-am și auzit
acum parcă mi-am luat mâinile înapoi
sau măcar gândul c-aș putea să te ating pe umăr
să te opresc să-ți spun că acum am înțeles
toate poemele de dragoste importantă au înțeles
Dylan Thomas, Tagore, Esenin, Eminescu, Valejo,
acum picioarele mele sunt ale mele din nou
sau măcar mă pot purta în apropierea ta,
ochii mei văd din nou în față, poate s-au vindecat,
e luni, e soare, e cald, e 28 octombrie,
mi-am scos inima de la amoi, am spălat-o la mână,
am pus-o la uscat, curată.