am adormit

corbii de fier mi-au încrucișat brațele,

aerul curge vâscos

prin fereastra mea

nu suntem arbori, îmi spune întruna cineva,

poate visul sau poate

lupul de stepă

cuibărit de secole la intrare

azi ai voie o secundă

folosește-o cum crezi de cuviință

somnul tău să nu știe





am adormit…

visul întârzie, poate l-a furat cineva

să-l vândă la negru printre tarabe,

în culise urlă fiara cu douăsprezece capete

time out

și iar

și iar