Din cărucioru-n care zac
Și voi mai zace ani de zile,
Eu te privesc atent și... tac-
Tu mă privești și fugi, copile!

Nu, să nu plângi, că pot și eu
Să cânt sub soarele de mai,
Să stau în ploaie mi-e mai greu,
Dar ploaia trece și nu-i bai.

De mai rămâi în preajma mea,
Ne vom simți atât de bine!
Și uite, ne-am putea juca,
Deși nu pot fugi ca tine.

Tu mă înveți o aruncare,
Eu te-nvăț să fii atent;
Să nu mai plângi ca-n ziua-n care
Ai dat cu nasul de ciment.

Și dac-ai să mă-nvingi la puncte,
Chiar nu contează, m-am distrat!
Și nu căta să-mi dai mai multe,
Doar te pricepi la adunat... ?

De viață, împreună, hai să ne bucurăm:
Tu, că nu ești ca mine, iar eu, că semănăm