O ploaie de dezamăgiri
M-a copleșit așa deodată
Și-un cimitir de neîmpliniri
C-un loc de veci abia m-așteaptă

Și-acele vise de demult
Pe care mi le-nchipuiam
Mă bântuie cu mult tumult
Fiindcă nu le realizam

Că toate pornirile mele
Pe care mi le-am înfrânat
Au fost ca norii printre stele
Care prin cer s-au vânturat

Iar , azi când buimăcit de toate,
Și timpul mă dezamăgește
Mereu mă-ntreb : dacă se poate
Trăi un pic mai nebunește?