Nu contează! Va fi la fel!
Priveam către soare
Dar nu aveam cer
Să uiți, să te apropii, să vii,
Să nu pleci, știi...
Norii erau la genunchii tăi.
Doar azi, am primit un fir roșu
Vreau să te deschid,
Nu mă duce în parc fără copii
Și totuși,
Tu nu știi
Că ochii tăi erau lumină,
Și pașii tăi doar nerăbdare
Iar bicicleta mea e moale...
Nu mai am cărți, am doar reviste
Poate că frunzele sunt triste
Dar mâna ta o să existe
Atât îți cer:
Două batiste!