și tu te-ai întrebat ce este nemurirea?
exist. exiști. moartea ne-a murit. ce sorți ne joacă pe la tâmple? există porți în suflet? nu e păcat iubirea mea, să fie vis și zorii să-l omoare? un drum bătut chiar și furtună în clepsidră rămâne visul meu: un suspendat minut, virtutea mi-e hoinară; ah, de-aș putea să-ți fiu mereu ca prima oară!
acesta e un vis și zorii îl omoară. simt cum ard, hai și ridică, așa cum ai promis, coloana de bazalt din trupul meu ucis.
a mai rămas un spațiu de uitat. privește-mi urmele cum se distrug, iubite! Dumnezeu ne iartă și plânsul ni-l preface în vin pelin: amărăciuni de dor și de iubire. hai și cuprinde-mi viața: mă respiră!