Alergăm căutând și sperând
Zi de zi, ceas de ceas, cât trăim
Și purtăm idealul prin gând
După ce singuri ni-l și născocim

Fiindcă-n viață sunt mii de dorințe
Care apar cuibărindu-se în noi
Copleșind ale noastre ființe
Cu-așa zise stringente nevoi

Dar lăsând la o parte simțirea
Pentru moda mereu schimbătoare
Confundăm câteodată trăirea
Cu dorințele de-acaparare

Neștiind că trăirea curată
Generează acea energie
Ce scurge ca descătușată
Dintr-o inimă mult prea zglobie

Și creează , zburdând, coerența
Între minte, simțire și gând
Ca să-ți crească mai mult apetența
De-a trăi căutând și sperând