La miezul nopții ridicăm cortina.
Din palme fluturi vor ieși la rampă
Sorbind cu ochii goi și triști lumina
Din reflectoarele cu râs de vampă

Ce trec pe scenă într-un dans macabru
Să mângâie tăcerile din sală;
Lângă pian adoarme-un candelabru
Cu chipul plictisit și talpa goală...

La fel și tu, biet fluture de ceară,
Îți cauți lumânările aprinse -
Parfum de trandafiri pentru o seară
Și visul unor jocuri nepermise,

Dar zborul tău nu gustă înălțime,
Mânată doar de idealuri oarbe
Fluture alb pierzându-te-n mulțime...
Din palmă amintirea ta îmi soarbe.