plângi maică, nu te rușina
bine dar bărbații nu plâng niciodată
poți s-o crezi sau nu, dar numai tainițele gândurilor știu
câte potopuri le-au răvășit sufletele

lumea-și plânge doar moartea
și puțini plâng nașterea
dar ce-i mai greu de trecut
moartea cu lumină lină ori viața ce nu-i senină

când viață-ți închide scocul
nu te-ntreba ce-o să faci
fă-ți o plută, arcă, barcă
lasă lacrima șuvoi să ia răul de pe noi

bine dar eu n-am de ce să plâng
viața m-a luat în tărbacă
molesindu-mă ori poate întărindu-mă
dacă nu e de necaz, plângi atunci de bucurie

de bucurie? da ce-i aia?