Pe obrazul cui - lacrimile tale ?
Pe sufletul cui - versurile tale ?
Pe amintirea cui - visele tale ?
Ca-ntru-un ierbar eu le adun
ca flori uscate de la tine,
rare și încă parfumate cu speranțe.
Într-o zi, poate îmi vei răsfoi viața
din ierbarul tău
pe care ți-l las lângă o noapte de vară.