ci mi te duc la dumnezeu, măritul
să mi te umple el de poezie
că între noi e-o dragoste târzie
cuvântului de-i aflu broderitul.

în văz lăuntric fierbi de erezie,
în zori de ziuă faci cafelei ritul,
năzuitoare-n toate cu zenitul
năucitoare-i șoapta ta trezie.

pe cale ți s-a adunat risipă
în șapte nopți, grumaji ca de balaur
pe limba dimineților de țipă.

a strâns din tine plumbul tot un faur
sub soare-n raza galbenă din clipă
în gelozii pe tot îl schimbă-n aur...