te-am visat într-o noapte plângeai pe tăcute ca un om mare
vezi tu ani au căzut ca roți mari peste orașul construit pentru noi
aveam parcuri cu drumuri până la cer și soarele îl ascundeam după ureche
aveam săruturi de piersică și nopțile în casă miroseau cireșii înfloriți de sub pat
am mâncat dintr-o ciocolată imensă pare-mi-se avea gust de fier
și am scuipat bucată cu bucată silabele numelui tău
nu
te mai știu
nici pe mine nu
au rămas doar literele astea pitice
apoi niște sticle de votcă din care am băut și ne-am spus
că așa fericiți nu putem muri
dar nici trăi liberi.