de ce v-ați făcut
așa de mari?
mai bine rămâneați mici
vă țineam în țarc sau
în brațe vă purtam
plângăcioși mucoși neputincioși
atât de copii
îmi rupeați somnul și toate liniștile
nu aveam nimic să vă reproșez
părtași vă făceam Tainei Rădăcinilor
Copacului
mă umpleam de voi și voi...
voi ați tot crescut
l-ați trimis pe Înger la plimbare
cu nonșalanță
ați luat zâmbetul
și-ați dat cu el
de prima piatră
de marea indiferență
ați pus în loc de inimă
o pasăre grea care tot încearcă
să-și amintească...
unde era cerul? unde era?
ați luat literele
le-ați adunat mai mult le-ați risipit
ați zămislit noua ordine
nepământească
ați decretat anticopilăria
atât de mult v-ați semețit
ați acoperit lumina
gestul aripii spre descarcerare
orice urmă de Dumnezeu
oamenilor!!!