ești prins într-o capcană
pe veci.

scuză-mi cutezanța
să-ți stric ambianța
sufletului
chiar azi,
când o noapte așa limpede
se întinde desupra
pleoapelor tale-adormite.

aruncă-mi, te rog,
un vis și
uită-l,
și pleacă.
lasă-mi mie s-analizez
mozaicul de culori,
lasă-l aici, mie să-mi dea fiori,
când voi descoperi
de ce l-ai aruncat.

ești mai ușor acum,
ești oare mai greu?
te-ai eliberat
sau
pe un grilaj instabil
ai călcat?

unde ți-e visul
și unde-i libertatea?
ți-ai pus minții gratii
ți-ai încalcat principii și
ai uitat să simți...