ninsoarea a început la ora exactă
a sufletului tău pornit spre mine
i-am spus ca zilele mele sunt tot mai puține
și tot mai scurte orele
că iarba m-așteaptă demult dedesubt
împreună să creștem

i-am spus și vântului acestea toate
l-am sărutat și l-am trimis la tine
într-o zi s-a-ntors cu nori de ploaie mare
mi-a răsucit părul, rochia
a dansat și a râs cu mine și cu pomii în floare
mi-a arătat norii de tine adunați
ca ploaia zid să se facă
în calea răutății acestei lumi

și i-am cântat atunci lui, vântului, cîntecele noastre
și sunetul sângelui meu alergând l-a șuierat
cu suflarea mea l-am hrănit
și ochii mei i-au dat culoare
prieten de nădejde să ne fie
și visele i le-am descris amănunțit și s-a-mblânzit
și-ar fi luat cu el într-o îmbrățișare dorul tot
să ți-l aducă
dar fără dorul tău
n-aș fi știut cum să aștept
n-aș fi știut cum să respir