a rămas după tine un loc gol ca o
cruce
într-un lac cu apele pierdute
din care din când în când
păsări înstelate privesc cerul


a rămas un copac încăpător deschizându-și
larg toracele
ca un taur imens
mort înainte de căderea frunzelor

a rămas o urmă lungă
ca și cum soarele îndepărtându-se
ar fi târât
șarpele zilei după el

nimeni nu te mai caută
absenta ta e ultima stea care a
răsărit
nu te mai bea nimeni nu te
mai plânge si nu
te mai alunga

ultimul semn concret al trecerii tale
prin toate
sunt eu