Din tot ce mi-aș putea dori pe lume vreodată,
Aș vrea s-avem o simplă primăvară-n doi
Să regăsim în flori de câmp speranța zdruncinată,
Pierdută-n ochi-ți plini de rouă, într-o zi de joi.

De mii de ori am vrut să taci și să-ți vorbesc doar eu,
Doar ca să-ți spun ce om ai izbutit să faci din mine
Dar primăvara asta tac, ascultă păsările-n locul meu,
Le-am adunat aici la geam, și cântă toate pentru tine.

Iubito, ce secret!, am prins pădurea în amor,
Ascultă...parcă geme...și ah, copacii goi
Dar primăvara asta, din fir de dragoste si dor,
Se-mbracă înfrunzind, ne-mbracă și pe noi.

Aș vrea să stăm o primăvară-n ploaie de o viață,
Să nu mai știm de plângem, ori doar ne plouă cu senzații
Ne-nmuguresc săruturi dulci și-nbrățisări pe față,
Ce primăvară caldă, doar tu, și eu, încununând emoții.