Petale, spini, sincer nu știu,
Sufletele se transformă în beton,
Sărutul tău e pierdut în deșert...
Te văd, nu ești, te simt,
Povești aș scrie,
Dacă tu ai... crede.
Odată un înger a vrut suspans,
Și-a tăiat aripile și a venit pe
Pământ.
În cădere liberă a spus:
Vreau să trăiesc!
El a ajuns pe pământ
Și a rămas nemuritor.
Singura lui căldură venea de la soare
Iar noaptea părea
Un iad puțin mai cald.
Aripile lui au rămas în cer
Și au găsit o altă pereche de aripi
Alături de care să zboare
Prin nori, furtună și cer senin
Știind că odată
Vor deveni pământ împreună....
Eu nu sunt înger, nu am aripi,
Vreau doar să fii
Soarele meu pe pământ!