cunosc o mie și una de motive pentru
care nu-mi pot imagina viitorul în
ochii tăi,
pentru care nu-mi pot înalța aripile știindu-te
aproape,
nici să desprind tălpile de pe caldarâmul încins
chiar cu iluzia vântului,
nici sărutul nu a zăbovit pe fețele noastre,
nici o întindere a țărmului răsărit dintre ape
nu mă bucură,
sunt tot atât de gol în preajma ta
precum pătrunsă de aer este aripa soarelui
când ne caută așternutul