Să-ncerc o vorbă-or’să renunț la bârna ce creează punți... în general?...

Dar cât de des distruge poduri de-nțeles?!
Și cât de des, cu bârna-n ochi, ne dăm de draci ori de deochi? Și câte bârne din păduri nu le vedem în ochi și puri ne credem noi cei ce-am văzut cum crește ea în ochiul mut ...al celuilalt.

Și cât de cald ...ne este așa, la umbra ei!

Că-i mult mai bine și smerit ca-n ochiul nostru cel uimit, și blând, și cald si drăgăstos un pai să creștem. Chiar de-i gros!

Ce-i paiul aplecat în vânt ...pe lângă bârnă?! E un sfânt! Și ochiu-n care-a fost sădit! E sfânt și el, așa uimit cum vede-n toți din jurul lui doar ceata neagr-a iadului!

Să–ncerc să văd...sau doar să-ncerc? Să construiesc? Să fiu inert...și impasibil la conflictul creat de bârnă și de pai?

Mi-ar zice unii: “Treabă n-ai...în alte părți? Nu poți să dai și tu în cărți? Ce-ți cășună acum pe pai? Pe bârnă? Zău îți zic, nu ai de căutat nimic în tot ce e în jurul tău? La orice pas găsești ceva! ...Și viața și așa e grea! Vrei lumea toată s-o ridici pentru o vorbă de pe-aici?
Că nu-i vreo bârnă ori vreun pai în ochiul lumii!”

“Nu e bai!, îmi zic. “E drept că-n ochiul lumii nu- i nimic! Dar vezi tu, lumea cum e ea! Cum adevărul nu putea să-l zică tot și cât mai drept, cum a găsit ea înțelept să ducă bârna către pai?!
Deșteaptă lumea asta, ai?”

Nu știu de-i bine, deci, să spun, că un conflict nu e oricum între o bârnă și un pai, ci între ce-ai văzut că n-ai și cel ce ești. E ca în basme, ca-n povești. Citind povești pentru copii vezi singur ce-ai greșit și vii, dacă ești treaz, pe drumul drept. Și singur bârna o așezi, în ochiul tău stricat de văz. Căci ochiul singur n-a cerut ca celălalt să fie slut, să fie prost, să fie rău! Asta a spus-o capul tău cu tot ce ochiul tău i-a dat din lumea plină de păcat.

Dar și păcatul tău a fost ca lumea să o iei la rost doar pentru-a fi un cap mai sus de cei cu care te-ai tot pus!

Și uite-așa, găsii acum, cu cale vouă să vă spun, că pentru prima oară poate, un pai a dat nițel din coate! Și bârna a făcut-o zob! A spart-o iute ca pe-un drob de sare!

...și toți o ducem în spinare...