parcă o vezi cum își mișcă rapid picioarele pe trepte
și restul clădirii se prăbușește sub tălpi
nu contează cît de sus
ea urcă și surpă.

te otrăvești în ochii ei. ți se face rău ca după ciuperci
pălăria șarpelui, are un fel de a zîmbi că ți se strînge
pielea pe inimă.

e de o mie de ori mai bine decît atunci cînd ai reușit
să aprinzi singur focul. și totuși simți că ești îngropat de viu.
ea intoxică inima
ea cînd urcă și surpă.
ea cînd urcă, surpă.