și dragostea are, ari, nu te speria, stau pe budă și mi se întind mucii din nas pe țigară
și nu e eroare, cred în acel dumnezeu care își recunoaște greșelile
și în moartea care taie o singură dată, definitiv

mai cred în iubirea ta și în întîlnirea noastră grozavă care se va termina în lacrimi
pentru că și lacrimile au două fețe ca oamenii care se iubesc și mai mult chiar,
lacrimile au elefanții lor pe care îi pierd din cînd în cînd

cum îți pierd îmbrățișarea în trupul meu și o găsesc mai tîrziu într-un tricou
care îmi povestește despre tine și atingerile pe care le-am visat sub un pom din care curgea
o după amiază ca mierea cu două gusturi, dulce și sărată, și iubirea
ca o lumînare care poate arde și cu flacăra în jos

și trag din țigară cu ți-aș fuma chipul dintr-o poză
și am o erecție cum aș face un copil ca iisus

dar stau umil sub pietrele gîndurilor mele pe care le izbesc una de alta
cu speranța că vor face o flacără care are pe o parte chipul tău
pe cealaltă pe-al meu.