În stropul mic ce curge încet pe vreun obraz,
Se-nchide taina unui tărâm de ferm extaz,
E-un murmur din adâncuri din zbucium răsărit,
Al inimii cu aripi în zboru-i rătăcit.

De-afară, așa o vezi - o dâră de lumină,
Dar ea e-un strop din marea cu unde ce suspină,
Prin valuri zbucimate din străfunzimi bizare
Care la suprafață devin dureri amare.

Al lacrimilor suflet prea rar e-o bucurie,
Mai des el e-n durere și-n trista duioșie.
Adeseori, prin lacrimi, vorbește clar iubirea,
Sfințenia, speranța, succesul, fericirea...

Ele-s tăceri lichide, mistere din neant,
Oglinzi ale trăirii când sufletu-i vibrant.
Sunt roua existenței din izvorâri depline,
Căci lacrima ascunde mici galaxii divine!

Glen Ellyn, USA - 28 mrtie 2025