Ne distrugem d-unii singuri
Folosind în limba dulce
Și-alte vorbe - vaxuri, stringuri...
Să ne-ntoarcem spre Neculce.

Nu-ngrijim averea țării?
Nu păstrăm savoarea limbii?
Vezi... esența întrebării
E cu ascuțite unghii.

Pura stare-a națiunii
Cine-o are spre păstrare?
Ne-au știrbit-o turcii, hunii
Și-alte nații migratoare.

Să simțim vinovăția
Ce ne-apasă azi pe umeri:
Limba noastră-i „bogăția”,
Poți „bănuții” ei să-i numeri.

Scoate vorbele străine
De vorbești - azi - românește!
El - săteanul - vrea doar bine,
Graiul său o dovedește.

Pură limba noastră fie,
Nu-ncâlcită-n înțelesuri,
Cei ce suntem de-omenie
S-o pledăm... fără eresuri.