Vers ce n-o să pier ✨

Scriu din suflet, scriu cu sete
Despre tot și despre toate,
Despre vise și regrete,
Despre dragostea din noapte.

Nu arunc vorbe aiurea,
Și pe nimeni nu jignesc,
Stau tăcut și-ascult pădurea,
Ca pe-un cor dumnezeiesc.

Printre frunze simt cum vine
Un ecou din alte vremi,
Gânduri triste și suspine
Ale ultimelor seri.

Noaptea cade și preface
Stele din cer în dar,
Pentru-un suflet care tace
Într-un timp fără hotar.

Iar în liniștea creată
Nici nu știu ce să-Ți mai cer,
Doamne, te rog, fă-mă apă,
Fă-mă vers ce n-o să pier.

Și de-o fi ca viața toată
Să-mi fie doar mister,
Lasă-mi inima curată,
Să fiu viscolul din ger. ❄️