Pisica Ella
Doarme și mănâncă
Stă toată ziulica
Și nu face nimica.

Șoarecii îi râd în nas,
Se plimbă cum vor,
Nu le este frică
De această pisică.

Cred că nici nu ar putea
Să fugă cumva,
Că prea s-a îngrășat
De atâta stat.

Se uită la ei
Cum umblă în cămară
Și fură din mâncare
Și o cară în graba mare.

Cred că Ella s-a împrietenit
Cu șoarecii hoți
Și că le dă de veste
Când stăpâna acasă nu este.

Șoricimea s-a obrăznicit,
De pisică nu le pasă,
Că îi aduc și ei
Mâncare și îi lasă.

Stăpâna cănd a văzut,
Că din cămară mâncarea dispare,
A hotărât o lecție să îi dea
Pisicii ei ce numai dormea.

Nu i-a mai dat mâncare,
Ella a tot flămânzit,
La pândă a stat
Și șoareci a mâncat.

Prietenia s-a stricat,
Acum șoarecii fugeau
Că pisica îi urmărea
Și îi prindea.

Pe șoareci i-a exterminat,
Casa a curățat-o,
Acum nu mai lenevește
Și mâncare primește.