mă gândesc la tine
și mă întreb dacă
nu cumva
te arde
sau dacă
cerul meu va mai curge
într-un strop de lumină
să-ți amintească
din nou
că exist
sau
cumva
o notă minoră
să crească din șoaptă
rostindu-mi
Numele

mi te imaginez
măcar că te cunosc de tot
și simt cum mușcă
ochiul tău ce rămâne încă întors
îți pun mâna la ochi
să nu te doară
când sângele îmi gust
cu respirația tăiată
prin soarele învățat
să mai miște încă
fără ca tu să-mi răspunzi
să mă chemi
să Mi te închini
să vrei
să mă cunoști
măcar într-o rugă