Îndeajuns este să culegi fructele unui singur pom
Pentru a ști cum este să culegi o livadă întreagă.

În același fel în care ai privi răsăritul ca să vezi
Toate răsăriturile ce din orizont urmează.

Este despre a împărți stelele la care te uiți
Și pe cele pe care le-ai mai văzut și cele pe care,
Prin privire, au ajuns să fie înainte de ar fi răsărit
Oricare răsărit care a devenit lumină în timp ce
Tu priveai ca și cum numai pentru tine
Luminile lor deveneau înserare.

Pentru ce ai culege dintr-un singur pom roade
Ale celorlalți pomi ce nu au crescut să rodească?

Și, pentru ce ți-ai imagina că fiecare sâmbur poartă
Alte inimi ale altor păduri de sâmburi din care
Visează că le cresc aceia care așteaptă
Să le culeagă în viitor roadă?

Unicornul păștea singur întrebarea
Și o rumega pentru a o preface în carnea
Pădurii care creștea în interiorul inimii sale.