În amintiri, și vechi și noi,
E soare mult, dar sunt și ploi,
Și tot acolo regăsim:
Iubirea, acest dar sublim.

Străbat cu gândul prin trecut,
Și-ajung până la început,
Și de acolo înapoi
Aduc bucăți, cândva din noi.

Și astăzi suntem infinit,
De la apus la răsărit,
De foc nestins de amintiri
Din nestematele trăiri.