Cum codrul freamătă sub vânt
Și pâinea crește în cuptor
Așa eu freamăt mereu
Când te întâlnesc întâmplător.

Inima mea freamătă și ea
A ta saltă de bucurie,
Să fim nedespărțiți
Și în viață uniți.

Cum lacul freamătă sub vânt
Și lanul de grâu sub vânt se apleacă,
Eu te iubesc nespus
Și tot nu îi de ajuns.

Cum lebedele se îndrăgesc
Și sunt nedespărțite
Așa eu simt că mă topesc
Cât de mult te iubesc.

Cum norii se zbuciumă sub vânt
Și ploaia o revarsă pe pământ,
Noi să ne contopim
Și toată viața să ne iubim.