Cântă vara când se spală
În bobițele de rouă,
Presărate-n ziua nouă,
Și se șterge cu-o petală.

Sare ca o ștrengăriță,
Și se bucură de tril,
Când pe un pământ steril,
Pune flori de albăstriță.

Râde vara printre lanuri,
Și prin brazde aurite,
Ce abia au fost cosite,
Și își face-n treacăt, planuri.

Zburdă vara pe cărare,
Prăfuită și vioaie,
Aducând ploaia-n șuvoaie,
Ca să spele ochi de floare.

Sub belșug de fragi și mure,
Când vântul s-a domolit,
Leneș, de puteri sleit;
Cântă vara prin pădure.