Din nopțile în care stă minciuna
Iubito, tu pe mine dă-mă mie
Aproape-n toate sutele din mie
Și de prin clipe să te-așezi în una.

Chiar dacă nu mă sting din nebunie
Ce-mi zace-n gând cu stelele și luna
Mă spală plânsul de păcate-ntruna,
Cu dragostea de Domnul a uni e.

Îmi pare-n vară că-i sortit Crăciunul,
Miresme dulci ni se aduc în dar
Desaga de prin flori e plină, dar
Din minți pierdute nu mă scoate Bunul.

Moșneagul a rămas blocat pe horn,
S-a îngrășat... La plumb topit mă-ntorn.