Am adunat în mine atâtea bucăți din tine,
încât au început să viseze în locul meu.
Uneori le prind furișându-se în inima mea,
ca să-i asculte ritmul.
Apoi, speriate de tunetul găsit în mine,
se joacă cu genele mele,
arcuindu-le spre cerul senin.
Încerc să-mi apropii visele,
însă le găsesc adormite pe chipul tău.
Le las așa, pitite în mijlocul răsăritului meu,
vegheând respirația ta adâncă.
Apoi, fiecare bucată din tine
își găsește locul în ochii mei,
respectându-ți liniștea.