mă conduci elegant spre ieșirea din sfera atonă
a absențelor îndelungate
ești aici dintotdeauna
te-am răvășit de multe ori plecând din joc
te-am și contrariat poate
când mă detașam de gesturile tale copleșitoare
solilocviul meu este al vântului
am nuanța verii libere
suprafețe lise și catedrale îmi inundă ochii
te uit iar
sunt departe.