Vara de ești în parc
Și seara s-a lăsat
Nu poți să stai liniștit
Că țânțarul te-a și ochit.

Cu un bâzâit ușor
Te pișcă de picior
Unde te-a pișcat
O bubă ți-a lăsat.

Te scarpini de zor
Că te mănâncă îngrozitor
Dar țânțarul însetat
Din altă parte te-a pișcat.

De l-ai văzut
Unde s-a așezat
N-ai mai așteptat
Și iute o palmă i-ai dat.

Unde l-ai articulat
O pată de sânge ți-a lăsat
E sângele tău
Ce l-a supt vampirul cel rău.

De atâta scărpinat
Pleci acasă supărat
Că ești tot pișcat
Și n-ai mai rezistat.

Țânțarii tot te-au asaltat
Că erau înfometați
Din acest mic război
Au căzut mulți țânțari eroi.

Dar e mai rău
Seara când te-ai culcat
Și lumina ai stins-o
Țânțarul te-a și atacat.

Bâzâitul lui e enervant
Pișcăturile-s supărătoare
Și până nu ai scăpat de el
Nu te poți odihni defel.

Acești mici vampiri
De se fac stropiri
Oamenii sunt mulțumiți
Că ziua se trezesc odihniți.