Nu-ți mai dau nimic.

Nici răsăritul în mare,
Nici valul absorbit în nisip,
Nici apusul reflectat in valuri,
Nici floarea înflorită după război,
Nici secunda, nici clipa.

Am să le păstrez
În infinitul în care
Ne renaștem doar eu și tu,
Așa cum ar fi trebuit de la început.

Și atunci am să te inund cu:
Portocaliu albastru, unde, strălucire în nisip, petale, pace...
Și eu, secunda și clipa, doar a ta.